Remember serviciu inmormantare (video)

Reascult oridecate ori am ocazia aceasta predica, pentru ca vocea blanda si calda a lui Dorin Druhora continua sa imi aduca mangaiere si incurajare. Multumesc lui Dumnezeu pentru un asemenea prieten.

 

Poze de la inmormantare

 

 

…cat de mult imi lipsesti, draga Corina!

Ieri 21 octombrie, am stat pentru ultima oara langa trupul neansufletit al sotiei mele, mangaiat de certitudinea ca ea traieste in cerul lui Dumnezeu, fara suferinta si fara lacrimi.

Multumesc tuturor care ati fost alaturi de noi, atat in rugaciune cat si cu prezenta la serile de priveghiu si la inmormantare.

Puteti vedea serviciul de inmormantare urmand urmatoarele instructiuni:

Copiati adresa mms://ns.alfanet.ro/micalaca in pagina de internet si vi se va deschide automat playerul Windows Media Player ….cu filmarile../
In caz de probleme incercati alt player….open url/si copiati adresa: mms://ns.alfanet.ro/micalaca

 

Mijlocire in rugaciune

Ps.46   “Dumnezeu este adapostul si sprijinul nostru in nevoi, de aceea nu ne temem, chiar daca s-ar zgudui pamintul, si s-ar clatina muntii in inima marilor. Chiar daca ar urla si ar spumega valurile marii si s-ar ridica pina acolo de sa se cutremure muntii. Este un riu al carui izvoare inveselesc cetatea lui Dumnezeu, sfintul locas al locuintelor Celui Prea Inalt. Dumnezeu este in mijlocul ei:ea nu se clatina; Dumnezeu o ajuta in revarsatul zorilor…Domnul ostirilor este cu noi, Dumnezeul lui Iacov este un turn de scapare pentru noi. Veniti si priviti lucrarile Domunului!”

Familia mea si toti prietenii nostri suntem intr-o ofensiva de mijlocire in rugaciune fara precendet pentru vindecarea sotiei mele. Singur Dumnezeu are solutia la cancerul in metastaza hepatica al Corinei. Cei care simtiti, fiti alaturi de noi cu rugaciune.

Miron.

 

Marturisirea unchiului CNM-ist

Nu gresiti daca socototi scrisoare de mai jos ca find autentica, venita din partea unei persoane in varsta, pentru ca mesajul ei chiar de la astfel de persoane l-am primit. Lectura placuta!

 Nu voi uita niciodata pe cel mai bun prieten al meu. Un prieten ca nimeni altul. Era mereu alaturi de mine: nedespartit cand calatoream cu masina, alaturi de mine in bucatarie, iar in dormitor veghea credincios la capul meu. Intotdeauna cuvintele lui ma imbarbatau, mi-a dat mereu sfaturi si invatatura buna, iar cand eram trist avea cuvinte de incurajare si mangaiere. Si-apoi, canta atat de frumos … melodii calde, care patrundeau pana in adancul sufletului meu.

Cel mai mult am inteles cat pretuieste acest prieten cand am cazut bolnav la pat. Nu puteam iesi din casa, adormeam greu si ma trezeam repede. El mi-a tinut tovarasie in fiecare clipa. Mi-a alinat inima cu citate din Scriptura, cu versuri duioase, cu sfaturi pline de intelepciune. Uitam de durere ascultandu-l. Nu gaseam cuvinte sa-i multumesc lui Dumnezeu pentru el.

Am crezut ca acest prieten nu ma va parasi niciodata.

Totusi, s-a intamplat ca intr-o zi prietenul meu a plecat si n-a mai venit pe la mine. Am tot sperat cateva zile ca va reveni. Nu stiam ce s-a intamplat cu el … se suparase pe mine? … era oare bolnav? Ma intrebam daca-l pot ajuta cu ceva, ca tare as fi dorit sa-l am din nou alaturi.

Intr-un tarziu am aflat ca nu din vina lui ma parasise. Si nici nu era suparat pe mine. Alta era problema. Cineva a hotarat ca nu e el prietenul de care am nevoie. Asa ca mi-a fost recomandat ca prieten o alta persoana. Desigur, una tanara, dinamica si foarte bine informata. Cica vechiul meu prieten era demodat si mi-ar prinde bine sa-mi petrec acum timpul cu acest nou prieten. La inceput am sperat ca noul meu prieten va fi la fel de intelegator, bland si matur ca primul. Dar acesta, tanar fiind, cauta mereu compania altor tineri de seama lui. Sigur, am incercat sa-l inteleg si m-am ferit sa-l judec. Cum puteam sa-i cer sa ma inteleaga, si sa stea alaturi de mine, de vreme ce era facut pentru a fi folositor celor tineri, oamenilor dinamici si de succes?

Sincer sa fiu, as vrea si eu sa mai fiu tanar, si astfel sa am multi prieteni, sa pot folosi ultimele tehnologii cum ar fi calculator, internet, CD player, ipod-uri, si cate altele. Stiu ca ce voi spune nu-i tocmai drept, dar totusi vreau sa va marturisesc: ii invidiez pe tinerii astia! Ei au tot ce vor, ba uneori sunt chiar risipitori! Si nu stiu de ce tot pe ei cineva s-a gandit sa-i ajute, facandu-le rost de un prieten superdotat. Si-apoi daca l-ar pretui cu adevarat! Dar ei avand prieteni multi, unul in plus sau in minus … putin mai conteaza.

Nu-s suparat ca cineva s-a gandit la tineri, facandu-le rost de un prieten pe gustul lor.  Necazul meu vine din faptul ca datorita acestui prieten al lor, a trebuit sa moara vechiul si bunul meu prieten.  Asa ca vrand nevrand, trebuie sa-mi petrec mai departe zilele in singuratate si tacere. La internet nu ma pricep, ipod nu stiu sa folosesc, casetofonul cel vechi mi s-a stricat … ce-mi mai ramane de facut? Doar sa-l rog pe Dumnezeu sa faca o minune si sa mi-l readuca la viata pe vechiul meu prieten.

Ascultatorul Fidel, 1602 kHz

 

Aniversare si botez la Micalaca!

La aniversarea unui an de la inaugurarea noii cladiri a bisericii penticostale Micalaca, am avut sarbatoarea unui botez in apa la care 16 candidati au spus da pentru o viata in ascultare de Domnul. Cu aceasta ocazie, invitatul nostru, pastorul Gabi Zagrean a predicat un mesaj de chemare la pocainta. Domnul sa binecuvanteze Micalaca!

 

O aducere aminte, a lui Simion Cubolta

Imi aduc aminte din vremea copilariei de un volum de poezii intitulat „Pietre de aducere aminte”, semnat cu pseudonimul Simion Cubolta.

Numele real al autorului este Sergiu Grossu, si tocmai am aflat ca sambata, 25 iulie 2009 a plecat in vesnicie.

Nascut la 14 noiembrie 1920 in localitatea Cubolta din Basarabia, a studiat la Universitatea din Bucuresti si a fost licentiat in filosofie, filologie si teologie. A refuzat sa fie profesor in scolile comuniste pentru a nu fi obligat sa-i invete pe copii materialismul dialectic impus de regimul comunist. A activat in miscarea religioasa Oastea Domnului, iar in 1959 a fost arestat si condamant politic la 12 ani de teminta grea. In urma unui decret de gratiere a fost eliberat in 1962, iar in anul 1969 a reusit sa se stabileasca cu familia in Franta, de unde a editat revista „Catacombes” alaturi de sotia sa Nicole Valery Grossu, care facuse si ea inchisoare impreuna cu Sabina Wurmbrand. 

Intre poeziile pe care le-a scris se afla si cea de mai jos, versuri pe care noi deseori le cantam:

 

Tu m-ai făcut din ţărână
Şi-n adânc mi-ai turnat veşnicia
Dar în mine-o făptură păgână
Zi şi noapte îşi cere simbria

Nu sunt Doamne, decât o suflare
Decât carne cu viermi şi păcate
Şi Te caut în dor şi-n oftare
Să-mi dai forma trăirii curate.
Ce-aş ajunge, tot singur, pe ape
Într-o lume de răni şi suspine,
Dacă nu te-aş simţi pe aproape
Dacă nu Te-aş avea lângă mine ?

Eu sunt scurgerea, aburul, clipa,
Sunt doar lutul, iar Tu eşti olarul.
Ocroteşte-mă, Doamne, cu-aripa,
Dăltuieşte-mi făptura cu Harul !

 

Soare dupa ploaie pe stadion la Arad!

In dupa masa zilei de vineri, 17 iulie 09 am plecat spre stadion fara entuziasm. Aveam indoieli mari cu privire la folosul acestei evanghelizari. Priveam mai mult ca un spectacol evenimentul.

In timp ce grupul Speranta canta, au inceput sa cada picuri de ploaie. Cand ploaia s-a intetit, grupuri, grupuri, de frati si surori paraseau stadionul, in timp ce multi care nu erau dintre ai nostri, desi fara umbrele, au ramas. Ce jalnic tablou! – mi-am zis. Au venit aici sa asculte Evanghelia si ce usor sunt descurajati! Adevaratii crestini nu s-au temut de fiarele salbatice si au murit ca martiri in arene (tot un fel de stadioane), si noi fugim speriati de niste picuri de ploaie calda de vara. Situatia creata intarea convingerea mea ca la stadion oamenii vin doar pentru spectacol, nu pentru Evanghelie. 

Ploaia s-a oprit si a inceput predica. Gabi Zagrean si-a intitulat predica “nevoia de criza” si a predicat bine. Mesajul a atins inimile multor oameni. La final a facut chemare pentru cei nemantuiti. Cand a cerut sa ridice mana cei ce vor sa-l primeasca pe Domnul, m-am bucurat sa vad multe maini ridicate ale celor care – se vedea dupa tinuta – nu faceau parte dintre pocaiti. Apoi i-a chemat sa coboare din tribune. Au coborat si s-au plecat pe genunchi in fata platformei. Pastorii s-au rugat pentru ei si in final au primit materiale si au completat un formular.

Soarele stralucea pe cer parca mai frumos ca niciodata.  Gandurile cu care intrasem pe stadion s-au risipit complet. A trebuit sa recunosc ca m-am inselat in presupunerea ca la stadion se face doar spectacol. Dumnezeu a venit pe stadion sa mantuiasca oameni!

 

Binecuvantată suferintă!

Şi să-Şi să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui, şi să mă fac asemenea cu moartea Lui; ca să ajung cu orice chip, dacă voi putea, la învierea din morţi. (Filipeni 3:10-11)

 

Valer Brancovan la Arad!

Unul din oamenii care mi-au marcat intr-un mod deosebit cresterea spirituala in anii tineretii, a fost fratele Valer Brancovan. Timisoareni in special, si multi credinciosi din intrega tara din vremea anilor `80 – `90, si-l amintesc pe Valer ca un mesager al Evangheliei imputerinicit de Dumnezeu sa aduca un mesaj viu, clar si relevant, atat pentru biserica cat si pentru cei nemantuiti.

Intors din Sacramento pentru o scurta vizita in tara, am avut bucuria sa-l revad pe Valer, marti, 05 mai 2009, si sa-l am invitat la emisiunea „Unde esti omule?” pe care o realizez impreuna cu Gabi Izsak. Am discutat despre pericolul invataturilor gnostice pentru generatia noastra, si m-am bucurat sa-l revad pe acelasi Valer, foarte clar in idei si profund in mesaj. De asemenea, dumninca dimineata,10 mai 2009, fratele Valer a predicat la Micalaca despre pretul succesului si pretul slujirii, folosindu-se de Evanghelia dupa Ioan, capitolul 21.

Ascultati aici emisiunea radio.

Ascultati aici predica