Intalnim adesea oameni debusolati, descurajati, fara speranta si fara tinta pentru viata lor. Dar ei n-au fost dintotdeauna aşa. Au avut o vreme cand au visat; cand au crezut în idealurile lor. Cand au cladit şi au sperat că vor construi un edificiu durabil. Dar ceva, undeva, nu s-a potrivit. Credinţa lor a fost zdruncinată. Dezamăgirea şi descurajarea i-au copleşit şi edificiul vietii lor a ajuns o ruină.

            Dar cine sa fie oare vinovatul pentru o asemenea situatie jalnica? Necazurile care au venit pe neasteptate? Poate o boala incurabila? O rana sufleteasca adanca facuta de un om socotit de incredere? Dezamagiri zdrobitoare?

            Desi ar parea ca acestea sunt cauze plauzibile pentru o viata fara tinta, eu afirm categoric ca problema este in alta parte. Dumnezeu este intotdeauna pe tron, si nu-i scapa de sub control nici cea mai neansemnata problema. Cel ce se increde in El, chiar de-ar fi sa sufere ca Iov, ramane neclintit. Nadejdea lui nu piere. „Chiar daca mi se va nimici pielea si nu voi mai avea carne, voi vedea totusi pe Dumnezeu. Il voi vedea si-mi va fi binevoitor. Ochii mei il vor vedea si nu ai altuia.” (Iov 19:26-27)

            Adevarata problema are de-a face cu temelia pe care ne zidim idealurile; cu principiile pe care noi cladim. Este absolut esential daca acestea sunt fundamentate in Scriptura; daca dumnezeul caruia ii slujim este adevaratul Dumnezeu. Imaginea pe care o avem despre Dumnezeu conteaza foarte mult. Daca avem o imagine falsa a lui Dumnezeu, in momentele critice a vietii, dumnezeul nostru ne va dezamagi. Vom fi derutati. Vom constata cu durere ca ne-am inselat. Temelia pe care am cladit se va prabusi. Vom deveni sceptici.

            Exista multe imagini false sau iluzii cu privire la Dumnezeu. Una dintre ele este ca Dumnezeu este asemeni unui buton pe care apasandu-l, obtii produsul dorit. Astazi folosim automate, care contra cost ne ofera o cafea, un ceai sau o bautura racoritoare. In acelasi mod, unii considera ca daca ai nevoie de un raspuns la o problema, daca ai de luat o decizie importanta, daca treci printr-o situatie de criza, exista intotdeauna o solutie la indemana: apasam butonul, si Dumnezeu ne transmite raspunsul. Preferam sa alegem noi mijlocul prin care El sa ne vorbeasca. Mijlocul acesta poate fi o deschidere a Bibliei la intamplare, alergarea la un om cu daruri, un semn pe care-l punem, sau orice altceva. Fara indoiala ca Dumnezeu se foloseste adesea de aceste mijloace pentru a ne comunica voia Sa, dar trebuie sa intelegem ca El nu este dator sa ne vorbeasca prin mijlocul pe care noi l-am ales si nici in momentul stabilit de noi. Cand Dumnezeu ne vorbeste, o face prin mijlocul pe care El l-a stabilit si la momentul pe care El il considera potrivit.

            E posibil ca ispitindul-L pe Dumnezeu sa primim un mesaj care pare a fi de la El, si totusi sa nu fie. Suntem in pericolul de a pune o temelie care poate parea buna, si de fapt sa ne inselam; sa constatam la un moment dat ca nu rezista in fata furtunii.

            Nu. Dumnezeu nu este asemeni unui buton, la care sa apelam atunci cand noi consideram necesar. El este suveran. Totusi, se apleaca spre noi si e gata sa ne vorbeasca. El ne surprinde prin mijloacele care le foloseste, si prin momentele pe care le alege pentru a ne vorbi. Adevaratul Dumnezeu ne ofera o temelie care nu se clatina niciodata. Nu ramane decat sa fim aprinsi de aceeasi dorinta ca si apostolul Pavel: „sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui”

Miron Popan

Anunțuri