Am un respect deosebit pentru cei ce au indurat persecutii sau martiraj pentru credinta lor. Ca tanar, in vremea regimului comunist ma asteptam si chiar eram pregatit (ziceam eu atunci) sa sufar pentru Cristos. In decembrie 89 cand a venit Revolutia ma gandeam ca am pierdut pentru totdeauna aceasta sansa. Si totusi …

Agitatia asta pe tema pasapoartelor biometrice, ca preludiu a vremurilor apocaliptice, ne aprinde din nou imaginatia. Oare ce urmeaza? Vom fi obligati peste putina vreme sa acceptam implantarea cip-urilor pe mana dreapta sau pe frunte, ca semn al fiarei? Vom avea oare puterea sa le refuzam indiferent de consecinte? Vine prigoana? Suntem pregatiti de martiraj? Exista multa framantare si teama privitor la aceste intrebari. Si totusi …

Se pare ca ne place sa ne aruncam cu imaginatia noastra in ape foarte adanci si astfel pierdem din vedere pericolele prezente, purtand grija celor viitoare. E mai interesant sa ne framantam mintea cu scenarii apocaliptice, decat sa veghem asupra cugetului nostru pentru a-l pastra curat, si suntem mai putin entuziasmati de iminenta venirii lui Cristos dupa Mireasa Sa, decat de semnele aratarii lui Anticrist.

Anunțuri