După iarnă … vine primăvara! Chiar daca acum e încă frig si zăpadă, primăvara cu muguri si flori, trebuie să vină, si va veni cu sigurantă.

Mi-e dor de acea primăvară a sufletului, care alungă ierni lungi, triste si însingurate.

Pentru mine, iarna a început în 19 octombrie 2009, odată cu primul pas pe drumul singurătătii, un drum deloc simplu. A fost cu atat mai greu cu cât până atunci vreme de 19 ani am trăit o primăvară plină de armonie, cum putini oameni ar putea întelege. Dar si mai putini ar fi în stare să înteleagă cât de mult doare iarna singurătătii, si cât de mult am tănjit după căldura oferită de comunicare, acceptare si dragoste. Dacă n-ar fi fost acele raze de soare care sa-mi redea speranta si bucuria, nu stiu cum as fi rezistat acestei ierni.

N-a fost usor, dar iarna a însemnat sansa de a învăta lectii importante, care altfel n-as fi avut cum să le învăt. Dumnezeu m-a luat de mână, m-a învătat să privesc dincolo de aparente, si mi-a păstrat alături de mine pe cele mai pretioase fiinte, copiii mei: Camil, Ambra si Lois. Iar lângă ei, a adus-o pe Simona, cea care începând cu 12 martie 2011 îmi va fi sotie, si va completa astfel locul rămas gol din echipa noastră.

Anunțuri