Featured imageMai mult decât poate ne imaginăm, ne place să ne mearga lucrurile cât mai bine. Să nu ne îmbolnăvim, să nu se strice masina, să nu fim deranjati de lucruri neprevazute si nedorite.

Ziua de astăzi, 16 ianuarie, era demult programată pentru călătorie. O călătorie în Italia, împreună cu parte din familia mea (sotia si doi copii).

Am ajuns la aeroportul din Arad, am predat bagajele mari, am trecut de punctul de control, si urma momentul urcării în avion. Dar în loc de asta, primim o veste: S-a anulat zborul!Grevă a controlorilor de trafic  la aeroportul din Bergamo.

Deci, retur acasă. Zborul, mâine, de la Timisoara la Trevisto Venetia.

Nu stiu ce a însemnat asta pentru ceilalti călători, dar pentru mine a însemnat disconfort si dezamăgire. Dar a fost si un prilej de a-mi analiza simtirile. Am încercat în mintea mea să fac o comparatie între disconfortul trait de mine si cel de care au parte alti semeni ai nostri. De exemplu fratii nostri din Irak care au trebuit să-si părăsească casele si tot ce au agonisit o viată . Asta în cazul fericit că au scăpat cu viată.

Cât de mare e disconfortul de a pleca din căminul tău, părăsindu-l poate pentru totdeuna, pentru a-ti salva viata?

Pentru a primi răspuns, ar trebui să-i întrebăm pe crestinii irakieni din Qaraqosh – orasul în care locuiau peste 50 000 de crestini, dar nici unul din ei nu mai locuieste acolo, pentru ca luptătorii Statului Islamic au cucerit orasul în luna august 2014. Asadar fratii nostri, care au reusit să scape cu viată, trăiesc de atunci ca refugiati, suferind frigul si foamea, la marginea orasului Erbil, în Kurdistanul irakian. Între acestia, si o mamă a cărei fetită de 3 ani i-a fost smuls din brate, si acum după mai bine de 5 luni, asteaptă minunea de a o găsi în viată.

Ce simt oare crestinii din Nigeria, care sunt în mare pericol, datorită grupării islamice teroriste Boko Haram, care îi vânează chiar în timp ce ei sunt strânsi la închinare în biserici? Amnesty International estimează că în urma atacurilor grupării Boko Haram au fost ucisi în jur de 2500 crestini si au fost distruse peste 3700 de case. Organizatia sus amintită citează un martor ocular care a văzut scena uciderii unei femei, chiar în momentul în care năstea.

Cutremurător. Nu avem dreptul să rămânem pasivi fată de durerea fratilor nostri din tări ca Irak, Nigeria Republica Centrafricană, Kenia!

Disconfortul de care ne plângem noi este absolut neglijabil în comparatie cu experientele dureroase si martirajul de care au parte acum multi din fratii nostri!

Anunțuri